0214444000

Context

Context

Proiectul contribuie la realizarea obiectiv tematic 8 al Acordului de Parteneriat 2014-2020, prin identificarea, la nivel naţional, a tinerilor NEET în vederea integrării lor durabile pe piaţa muncii.

Proiectul contribuie la atingerea obiectivului Strategiei Naţionale privind Ocuparea Forţei de Muncă 2014-2020, prin faptul că după înregistrarea la SPO, tinerii NEET vor putea beneficia de pachete de măsuri personalizate: oferte de locuri de muncă de calitate, reintegrarea în sistemul educaţional, participarea la cursuri de formare profesională, scheme de ucenicie sau stagii pentru absolvenţii de învăţământ superior, sprijin în vederea iniţierii unor afaceri.

Activităţile proiectului contribuie la realizarea Planului de Implementare a Garanţiei pentru Tineret 2014?2015 prin promovarea intervenţiei timpurii pentru activarea tinerilor şi identificarea/atragerea grupului ţintă. Activarea reţelei şi punctelor de sprijin este în concordanţă cu documentul strategic, în care accentul se pune pe parteneriate.

Proiectul este în concordanţă cu obiectivele Strategiei Naţionale de Învăţare pe tot Parcursul Vieţii 2015-2020; tinerii NEET identificaţi în cadrul proiectului, care nu au finalizat educaţia obligatorie, sunt îndrumaţi către programe educaţionale de tip A doua şansă, organizate de

 

MEN.

Prin înregistrarea în evidenţele SPO, tinerii NEET pot beneficia de măsuri active de ocupare, prin POCU 2014 – 2020 şi astfel, proiectul contribuie la obiectivul Strategiei Europa 2020 – O strategie europeană pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii de atingere, până în anul 2020, a unei rate de ocupare a forţei de muncă de 75%.

Înregistrarea a 160.000 tineri NEETs în baza de date SPO pentru a putea beneficia de pachetele personalizate de măsuri finanţate prin BAS şi FSE aferent AP 1,2,4 şi 6 din POCU 2014-2020 este în concordanţă cu Recomandarea Consiliului din 22 aprilie 2013 privind înfiinţarea unei Garanţii pentru Tineret.

Proiectul este în concordanţă cu Recomandarea Consiliului privind un Cadru de calitate pentru stagii/10 martie 2014 (2014/C 88/01), stagiile reprezentând o importată formă de intrare pe piaţa muncii prin creşterea şanselor tinerilor de obţinere a unui loc de muncă şi a productivităţii lor. În cadrul proiectului va fi dezvoltată reţeaua de sprijin în care participă şi partenerii sociali, astfel încât să li se poată oferi tinerilor absolvenţi de învăţământ terţiar stagii de calitate în concordanţă cu domeniul lor de specializare, în proiectele ulterioare aplicate pe AP 1 şi AP 2 POCU sau din BAS.

Proiectul este în concordanţă cu Alianţa Europeană pentru Ucenicii, un element cheie al comunicării Comisiei din 19 iunie 2013 „Împreuna pentru tinerii Europei”, care îşi propune să promoveze programe de ucenicie şi iniţiative în întreaga Europă. Prin parteneriatele activate în cadrul proiectului, tinerilor li se vor putea oferi rute de ucenicie care să corespundă nevoilor lor, printre parteneri numărându-se şi angajatori şi furnizori de formare profesională autorizaţi. Pe de altă parte, prin campania derulată în cadrul proiectului va creşte gradul de conştientizare al tinerilor şi angajatorilor cu privire la beneficiile uceniciei.

Proiectul răspunde direct RST nr. 4 din Recomandarea Consiliului privind PNR al României pentru 2014 – COM(2014) 424 final şi a RST nr. 3  din Recomandarea Consiliului privind PNR al României pentru 2015 – COM(2015) 272 final privind activarea pe piaţa muncii a tinerilor neînregistraţi, ca şi condiţionalităţi ex-ante pentru accesarea Fondurilor Europene Structurale şi de Investiţii 2014-2020. Baza de date a SPO care vizează tinerii NEET (Registrul electronic al tinerilor NEET), creată prin proiectul POSDRU/180/4.1/S/155257 – Chance4NEETs şi care constituie măsura care contribuie la implementarea RST, este utilizată pentru activitatea de identificarea respectiv înregistrarea tinerilor NEET pentru acordarea, ulterioară, a pachetelor personalizate de măsuri active sau cuprinderii lor în proiectele competitive finanţate din POCU.

Implementarea proiectului se va realiza la nivel naţional, în toate judeţele şi va acoperi toate cele 320 municipii şi oraşe şi 2.861 de comune (Sursa: INS, 2016). Frecvenţaderulării intervenţiilor ELI în teritoriu se face în funcţie de contextul local, numărul de tineri NEET identificaţi, nevoile acestora, stakeholderii prezenţi în comunitate etc., în conformitate cu metodologia de implementare. Recrutarea grupului ţintă este o activitate continuă, pe tot parcursul derulării proiectului şi se realizează pornind de la Registrul electronic al tinerilor NEET. Criteriile de identificare şi selecţie a grupului ţintă ţin de caracteristicile specifice menţionate în definiţia tânărului NEET şi de momentul în care se realizează primul contact cu tânărul NEET identificat în baza de date.Până la deschiderea call-urilor pentru AP 1 şi AP2 din POCU 2014-2020, tinerii NEET -înregistraţi la SPO în cadrul prezentului proiect şi prin intermediul reţelei de sprijin sau din proprie iniţiativă vor beneficia de pachete personalizate de măsuri furnizate de SPO şi finanţate din bugetul asigurărilor pentru şomaj.În privinţa tinerilor fără educaţie finalizată, până la deschiderea call-urilor pe AP 6 din POCU 2014-2020, aceştia vor fi îndrumaţi de experţii SPO către instituţiile de învăţământ care organizează programe de tip „A doua şansă” finanţate din bugetul de stat.

Nivelul de ocupare în rândul tinerilor (15-24 ani) din România se păstrează cu mult sub valoarea înregistrată de media UE – 28. În 2015, valoarea medie a acestui indicator a fost cu 8,7 pp mai mică în România decât media UE-28 (24,5% în România, faţă de 33,2% media UE 28); pentru femeile tinere, diferenţa a fost de 12,0 pp. Pentru tinerii cu educaţie timpurie (învăţământ antepreşcolar şi preşcolar) şi învăţământ primar şi gimnazial rata de ocupare a fost de 15,4% comparativ cu 18,1% pentru UE-28. La tinerii cu studii secundare superioare şi post-liceale, rata de ocupare a fost de 33,0% în 2015, comparativ cu 43,9% pentru UE-28, iar pentru toate nivelurile ISCED 2011 rata de ocupare a fost de 24,5% comparativ cu 33,0% pentru UE -28.

Impactul crizei economice şi problemele structurale au determinat o evoluţie negativă a şomajului în rândul tinerilor, rata şomajului pentru tinerii de 15 – 24 ani crescând de la 18,6% în 2008 la 21,7% în 2015 (cu 9,7 pp. peste media UE-28 unde rata şomajului înregistrat este de 12,0%).

În anul 2015 rata şomajului în rândul femeilor tinere a fost de 21,4%, comparativ cu 12,3% în UE-28, iar în cazul tinerilor bărbaţi, rata şomajului a fost de 15,0%, este cu 3,3 pp. mai mare decât media UE-28. Principalele caracteristici identificate pentru tinerii NEETs din România se referă la: preponderenţa femeilor, nivelul de inactivitate de lungă durată, nivelul redus de educaţie, lipsa de experienţă în muncă, descurajarea pronunţată a muncii.

Principalii factori care contribuie la păstrarea unor valori ridicate pentru rata şomajului pentru tinerii NEET sunt: nivelul scăzut de educaţie şi pregătire a tinerilor la momentul tranziţiei spre piaţa muncii , neconcordanţa dintre calificările tinerilor şi abilităţile cerute de angajatori, aşteptările ridicate ale tinerilor de la un loc de muncă (salariul, mediul de lucru, alte beneficii), oferta limitata de locuri de muncă.

Procesul de tranziţie de la educaţie la piaţa muncii are o durată destul de mare în România – de aproximativ 10 luni, conform estimărilor europene. În anul 2011, proporţia tinerilor care erau ocupaţi la un an după ce au ieşit din sistemul de educaţie era de doar 51,6%, mai ridicată în rândul tinerilor care au părăsit învăţământul superior – 64,1%, comparativ cu absolvenţii nivelului secundar superior – 42,5%.

În perioada 2012- 2015 în regiunea Bucureşti-Ilfov s-a înregistrat o diminuare semnificativă a şomajului cu 7,2 pp, în regiunea Centru s-a înregistrat o diminuare a şomajului cu 3,5 pp, iar în regiunea Nord-Est s-a diminuat cu 3,2 pp.  Regiunea Vest înregistrează o evoluţie relativ constantă, în timp ce regiunea Sud – Est înregistrează o diminuare a ratei şomajului în rândul tinerilor de 0,7 pp. La sfârşitul anului 2015 comparativ cu anul 2012, nivelul şomajului în rândul tinerilor înregistrează creşteri în regiunile Nord-Vest (2,5 pp), Sud-Muntenia (2,3 pp) şi Sud-Vest Oltenia (7,7 pp).

În anul 2015, patru regiuni au o rată a şomajului în rândul tinerilor mai mare de 25%, şi anume: Centru ( 28,4%), Sud – Est (29,3%), Sud- Muntenia (32,3%), Sud-Vest Oltenia (27,3%).

Din punct de vedere al distribuţiei teritoriale a tinerilor NEET şi a contextului regional, s-a constatat că:

-numărul tinerilor NEET a avut o evoluţie oscilantă de-a lungul perioadei 2007-2015, înregistrând o creştere de peste 3% din 2014 până în 2015, în ciuda evoluţiei ratelor de activitate şi ocupare a tinerilor. În cazul regiunilor Bucureşti – Ilfov, Vest şi Nord-Est descreşterea începută la nivelul anilor 2011 – 2012 continuă şi în 2015, dar la nivelul anului 2015 regiunile Sud-Muntenia, Centru şi Sud-Est sunt poli de concentrare ai NEET,

-în 2015, judeţele GR,IF,DB,PH, BV, MS şi GL sunt cei mai importanţi poli de concentrare a tinerilor NEETs

-numărul de tineri cu vârstă între 16 şi 24 de ani s-a situat pe un trend descendent continuu în perioada 2007 -2015 (o scădere de peste 9% în perioada 2013 -2015).